Romania

Cu bune si cu rele traim in Romania,
In piepturi ne este aprinsa faclia
Inimii ce avem de la stramosii nostri,
Lumina din soare , pamintul si codri

Meritam ce avem si tot ce ni s-a luat,
Chiar si respectul a fost de ei furat,
Acum nu trebuie s-o luam de la inceput,
Pe el minciuna il face de nerecunoscut,

Ce trebuie nimeni nu stie prea bine,
Poate putin respect intre noi insine,
Si miine din prezent ne vom ridica,
Cinstirea-n tara nostra o vom recistiga.

Ne vom ridica

Si acum cind ne vom ridica
Noi de piept lumea o vom lua
Drepturi cucerite ni se cuvin,
Noi sintem , din neguri venim.

Tarina in dinti ve-ti scrisni
In zorii epocii ce va veni
Nu e loc de plins si de suspin,
Sintem noi cei hraniti cu venin.

Aici si acum nu e loc de regrete
Va vom lasa in pustiu si de sete
Ve-ti implora,sintem surzi,orbi,
Iadul in care ne bagati voi,corbii.

Cu totii vom pasi pe drumul vietii
Al sortii ce ne-au furat-o hotii,
Noi stim deja,noi sintem ca unul,
Noi am fost deja ,cunostem drumul.

Dormi in pace

Pe cruce si din umbra mormintului,
Sta litera scrijelita a cuvintului,
Ce ti-a fost moartea si nasterea,
Si numele ce l-ai avut in viata ta.

Acum se rezuma la citeva,cuvinte,
Si mii amintiri ce-mi vin in minte,
Tu si eu am trait ca si toata lumea,
Bucurie si durere avut-ai toata viata.

Toate de tine duse cu demnitate,
Te-au macinat pina peste poate,
Nu mai am nimic sa-ti mai spun,
Draga mea,decit atit,ramas bun.

Apocalipsa mea

Apocalipsa mea a fost cindva,
Si acum este greu,tot asa,
Odata ce nu o mai am pe ea,
Scos-a raul si binele,tot ea.

Ea era inspiratia,era respiratia,
Era tot ca vesnicie,era acea zina,
Ce-ti sopteste o poveste pe noapte,
Era seherezada mea,era ca si veste..

De ea toata ma incojuram, ma bucuram,
Era tot ce e mai bun si ma trezeam,
Visam in realitate, ea ma facut eu,
Ea ma facut om, ea ma facut ca zeu.